De ce astronauţii poartă costume speciale ?

În spaţiu nu există aer şi nici protecţie împotriva razelor nocive ale Soarelui. Un costum special pentru astronauţi include şi rezervoare de oxigen. Costumul spaţial al astronautului protejează şi împotriva radiaţiilor periculoase. Costumele speciale pot să conţină echipament radio, sistem de climatizare şi alte instrumente ştiinţifice.

Costum spatial astronaut

Cum au funcţionat sondele spaţiale Pioneer ?

Sondele spaţiale Pioneer 10 şi Pioneer 11 au fost primele nave care au ieşit în afara sistemului solar. Ele aveau scopul să afle dacă o navă spaţială poate trece prin centura de asteroizi - un roi de pietre orbitând în jurul soarelui între Marte şi Jupiter. Majoritatea navelor spaţiale folosesc panourile solare pentru a obţine electricitate din lumina solară. Pioneer 10 şi 11 s-au îndepărtat atât de mult de Soare încât panourile solare nu mai funcţionau şi au fost nevoite să poarte cu ele generatoare nucleare pentru a obţine energie electrică.

Traiectoria sondelor spaţiale Pioneer 1 si 2

Pe unde au mers sondele spaţiale Voyager ?

Sondele spaţiale Voyager 1 şi Voyager 2 au fost lansate în anul 1977. Forţa gravitaţională a planetelor îndepărtate a ghidat nava spaţială de la o planetă la alta. Voyager 1 a depăşit planeta Jupiter în 1979 şi planeta Saturn în 1980. Voyager 2 a depăşit planetele Jupiter în 1979, Saturn în 1981, Uranus în 1986 şi Neptun în 1989. Camerele lor de luat vederi şi instrumentele de la bord au studiat fiecare planetă. Toată informaţia a fost transmisă pe Pământ prin unde radio.

Traseul sondelor Voyager 1 si 2

Cum arăta nava Apollo 11 ?

Apollo 11 a fost construită în trei secţiuni. Modulul de comandă a fost locul în care s-au aflat cei trei astronauţi pe tot parcursul misiunii. În spatele lui se afla modulul de serviciu. Acesta conţinea motorul rachetei şi rezervoarele de combustibil şi de oxigen. Modulul lunar a fost folosit pentru aselenizarea pe lună. Avea patru picioare care se întindeau pentru a-l susţine pe suprafaţa Lunii. Modulul lunar şi modulul de serviciu au fost lăsate în urmă în spaţiu. Doar modulul de comandă s-a întors, amerizând în Oceanul Pacific.

Modulele navei Apollo 11

De ce telescopul Hubble se află în spaţiu ?

Lumina provenită de la stelele îndepărtate trece prin atmosfera terestră înainte să atingă un telescop de pe Pământ. Atmosfera aflată în continuă mişcare face ca stelele să pulseze aparent. Telescoapele moderne sunt, în general, amplasate pe vârful munţilor, unde atmosfera este mai rarefiată, pentru a reduce acest efect. Telescopul Hubble formează imagini mai clare decât orice telescop de pe Pământ, deoarece se află deasupra atmosferei.

Telescopul spaţial Hubble

Ce este o cometă ?

O cometă este formată dintr-un nucleu de rocă şi gheaţă înconjurat de un nor de gaze şi praf. Ea are şi o coadă luminoasă vizibilă la trecerea prin apropierea Soarelui. În 1986 sonda spaţială Giotto a studiat cometa Halley. Fotografiile făcute de sonda Giotto arată un nucleu de 8 - 12 Km. Instrumentele sale au descoperit că norul şi coada sunt formate din praf şi vapori de apă.

Cometa Halley şi sonda Giotto

Cum funcţionează un telescop ?

Există două tipuri de telescoape: refractor şi reflector. Pentru a forma o imagine, primul foloseşte o lentilă iar al doilea o oglindă curbată. Majoritatea telescoapelor moderne folosite în astronomie sunt reflectoare. Telescopul este bine echilibrat şi se mişcă lent pentru a menţine imaginea stabilă chiar dacă Pământul se roteşte. Telescopul Schmidt este folosit pentru a fotografia zone extinse ale cerului.

Telescopul Newton, schema de funcţionare

Cum au studiat primii astronomi cerul ?

Până în secolul al XVII lea astronomii studiau cerul cu ochiul liber. În anul 1609, astronomul italian Galileo Galilei a fost prima persoana care a studiat cerul prin lunetă. Câţiva ani mai târziu Isaac Newton observă cerul cu ajutorul primului telescop cu oglindă construit de el.

Galileo Galilei studiind cerul

Cand a ajuns omul pe Lună prima dată ?

Nava spaţială Apollo 11 a fost lansată în iulie 1969. În prima etapă a călătoriei sale a fost purtată de o rachetă Saturn foarte mare. Ieşind de pe orbita terestră, misiunea Apollo 11 a pornit spre Lună. Modului lunar Eagle s-a separat şi a aselenizat pe suprafaţa Lunii la 20 iulie 1969. Cei doi membri ai echipajului de pe Eagle, Neil Armstrong şi Edwin Aldrin au fost primii oameni care au păşit pe Lună.

Prima aselenizare pe Lună

Ce se află pe suprafaţa Lunii ?

Suprafaţa Lunii este acoperită cu praf şi roci care au fost măcinate de ploile de meteoriţi. Este plină de cratere tot din cauza meteoriţilor. Majoritatea sunt destul de mici, dar altele au sute de kilometri lăţime. Unele zone de pe lună par întunecate. Cândva oamenii credeau că acestea sunt mări. Ele s-au format în perioada când meteoriţii au bombardat suprafaţa Lunii. Există de asemenea o sumedenie de munţi înalţi şi văi adânci. Deci Luna are un relief variat, dar diferit de cel de pe Pământ.

Porţiune din suprafaţa Lunii

Ce este în interiorul Lunii ?

Nimeni nu a examinat vreodată interiorul Lunii. Exteriorul său arată foarte diferit de cel al Pământului, dar interiorul este probrabil asemănător. Dincolo de suprafaţa subţire se află o manta de rocă solidă. Sub aceasta se găseşte un strat mai subţire de rocă topită, iar mai departe, centrul solid, la aproximativ 1420 Km de suprafaţă. Centrul Lunii şi roca topită care îl înconjoară formează nucleul Lunii.

Luna la interior

Ce este în interiorul Pământului ?

Stratul subţire de la suprafaţa Pământului se numeşte scoarţă terestră. Dedesubt se află mantaua solidă care reprezintă cea mai mare parte a Pământului. Mantaua se constituie dintr-un amestesc de roci şi minerale. În centrul Pământului se află nucleul de fier şi nichel topit. Partea interioară a nucleului poate ajunge la temperatura de 6500 grade Celsius.

Interiorul Pământului

Ce sunt erele glaciare ?

Erele glaciare sunt nişte perioade istorice în care Pământul este extrem de rece. Ultima eră glaciară s-a încheiat cu aproximativ 10000 de ani în urmă. Lângă poli, au îngheţat cantităţi masive de apă. Aceasta înseamnă că mările aveau mai puţină apă şi nivelul acestora a scăzut lăsând neacoperite zone mari de uscat.

Era glaciară pe pământ

Ce planete au sateliţi ?

Doar Mercur si Venus sunt planete fără sateliţi. Pâmântul are un singur satelit natural - Luna. Marte are doi sateliţi. Jupiter are 16 sateliţi. Unul dintre ei, Ganimede este mai mare decât planeta Mercur. Saturn are 19 sateliţi, Uranus 17, Neptun 8, iar Pluto - doar unul.

Sateliţi ai planetelor

Ce sunt canalele de pe Marte?

De-a lungul secolelor, astronomii au considerat că liniile şi petele negre de pe suprafaţa planetei Marte ar putea fi canale construite de o veche civilizaţie pentru a transporta apa. Totuşi nici unul din aşa-zisele canale nu este vizibil în fotografiile luate de sondele trimise de pe Pământ pe Marte. În prezent, cercetătorii cred că respectivele canale sunt probabil o iluzie optică.

Canale pe planeta Marte

Ce este Marea Pată Roşie de pe Jupiter?

Marea Pată Roşie de pe planeta Jupiter reprezintă un vârtej cu diametrul de 30 de mii de Km. A fost observată pentru prima dată de astronomi în 1664. Furtunile de pe planeta Pământ durează, în cel mai rău caz, câteva săptămâni. Marea Pată Roşie durează de secole, deoarece Jupiter nu are o suprafaţă solida care să o poată opri.

Marea Pată Roşie

Cum se mişcă planetele în jurul Soarelui pe orbită?

Toate planetele din Sistemul Solar merg în aceeaşi direcţie în jurul soarelui. Traiectoria lor este un cerc uşor turtit numit elipsă. Orbita lui Pluto este împinsă într-o parte atât de mult încât se instersectează cu orbita lui Neptun. Planeta Pământ face o rotaţie completă în jurul soarelui în aproximativ un an de zile.

Mişcarea planetelor pe orbită

Ce sunt sondele spaţiale?

Sondele spaţiale călătoresc în Sistemul Solar trimiţând informaţii înapoi pe Pământ. Sondele spaţiale sunt dotate cu camere de luat vederi pentru a transmite imagini, precum şi echipament de detectare a prezenţei undelor radio şi a câmpurilor magnetice şi de măsurare a radiaţiilor din Cosmos.

Sonda spaţială Voyager 1

Există viaţă pe Marte?

În 1976, două sonde "Viking" au aterizat pe Marte şi au trimis înapoi pe Pământ imagini ale suprafeţei stâncoase. La bordul sondelor "Viking" nu erau astronauţi, eşantioanele de sol roşu şi uscat fiind testate automat pentru a se identifica posibile semne de viaţă. Nu s-a găsit nimic.

Sonda Viking spre Marte

Cât de fierbinte este Soarele?

Soarele este o sferă uriaşă de gaze strălucitoare. În centrul Soarelui temperaturile par să se ridice până la 15 milioane de grade Celsius. Căldura se formează în centrul soarelui prin fuziunea nucleară a atomilor de hidrogen. Acesta este un proces similar celui ce apare în urma exploziei unei bombe cu hidrogen. Semnele de pe Soare, numite pete solare, par întunecate din cauza temperaturii mai reci, cu 1200 grade Celsius, decât gazele din jur. Coroana este alcătuită din limbi uriaşe de gaz fierbinte. Viaţa pe Pământ depinde de Soare.

Soare fierbinte

Ce este o galaxie?

O galaxie este o masă uriaşă de stele care se rotesc în spaţiul cosmic. Există milioane de galaxii, fiecare conţinând miliarde de stele, precum şi gaze şi praf. Galaxia noastră se numeşte Calea Lactee. Ea conţine aproximativ 200000 de milioane de stele.

Galaxia Calea Lactee

Cum s-a format Universul?

Mulţi oameni de ştiinţă consideră că toată materia din Univers a fost cândva adunată la un loc. Apoi, cu aproximativ 15 miliarde de ani în urmă, a avut loc aşa-numita explozie Big Bang. În umra exploziei, materia din Univers s-a dispersat în toate direcţiile, formând galaxii şi alte tipuri de corpuri - majoritatea fiind alcătuite din gaze şi praf. Efectele acestei explozii mai continuă, cauzând expansiunea Universului. Galaxiile par să se îndepărteze unele de altele.

O parte din Univers

Ce este o gaură neagră?

Uneori - nimeni nu ştie de ce - stelele se prăbuşesc în ele însele. Acest fapt le măreşte gravitaţia (forţa care trage totul în interior). Nimic nu scapă - nici chiar lumina. Aceste corpuri foarte dense se numesc găuri negre (infra).

Gaură neagră în Univers